Se afișează postările cu eticheta Amintiri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Amintiri. Afișați toate postările

sâmbătă, 11 ianuarie 2014

ASA SUNT

Oana Pellea



Foarte multa lume ma intreaba dupa Ma tot duc daca sunt racita. De 13 ani la fel - lumea ma intreaba daca sunt racita si cat de greu mi-a fost sa joc racita...
Exceptional...
NU, nu sunt racita... In Ma tot duc si nu numai... plang. E un proces natural. Nu e programat. Cand e atins un anume prag de emotie interioara, lacrimile incep sa curga. Odata cu lacrimile, ca la orice om normal, nasul incepe sa curga... Sunt un om normal fiziologic. Cand plang imi curge si nasul.
Mi se pare genial cum unii spectatori, fiindu-le greu sa asume emotia, prefera sa decida ca de fapt eu sunt racita... caci nu se poate sa plang asa pe scena. Ba da, se poate! Pentru ca asa simt. Pentru ca asa se naste emotia. Si un om viu are lacrimi, sange, ii curge nasul... Cand n-oi mai fi pe pamant, n-oi mai plange si nu voi mai deranja lumea cu "raceala" mea!
Pana atunci imi asum emotia, voi rade din tot sufletul, tare, asa cum imi vine, si voi plange asa cum imi vine.
Asa sunt.


Oana Pellea - Jurnal


.

duminică, 1 decembrie 2013

Dincolo de nori...


S-a intamplat ca la inceputul acestui an sa calatoresc, pentru prima data, in afara tarii cu avionul. Aparent banal, pentru mine zborul a fost magnific, oferindu-mi toate motivele de a savura fiecare secunda petrecuta in aer si de a ma bucura ca un copil de tot ce am vazut si am simtit. Daca ar fi sa descriu starea de bine si relaxare pe care am avut-o  in timpul zborurilor (dus-intors),  cuvintele ar fi prea sarace, in schimb voi posta  cateva imagini, care sper sa va incante.

















































Un alt task* bifat ca realizat in lista mea de "lucruri de facut in aceasta viata"!!!

* task = lucru de facut

duminică, 2 ianuarie 2011

Muzica ce-mi ajunge la suflet...


Se spune că dacă vrei să-ţi meargă bine în anul ce abia a început, trebuie să o ţii într-o petrecere trei zile şi trei nopţi. În acest scop, vă invit să ascultaţi o muzică uitată sau neştiută de unii, ignorată de alţii, dar care, la o adică monşer, ne reprezintă foarte bine pe noi ca naţie.


Vizionare plăcută!











Şi câteva de pahar...